Mă întreb cine îți poate auzi vocea când taci atât de frumos.
Mă întreb cine oare renunță la toate legile și principiile logicii ca să te accepte.
Mă întreb dacă nu ai vrea să fugim mâine amândoi, doar cu hainele… sau fără.
Mă întreb dacă ști unde am mers ca să-ți scriu.
Mă întreb dacă ai aflat că eu ți-am dus prima dată dorul.
Mă întreb cum de reușesc să te văd atunci când zboară vulturii în cerc.
Mă întreb dacă te-a atins și pe tine vântul care mi-a răvășit părul.
Mă întreb dacă ști că te simt cel mai mult atunci când sunt fericit.
Mă întreb cât o să-mi mai vorbești despre râuri, mări și oceane… mie, un înotător atât de priceput.
Mă întreb dacă i-ai spus tatălui tău că suntem aceeași zodie și că ai o afinitate pentru apă și tot ce este umed.
Mă întreb dacă ți-a spus cineva că am adormit după tine într-o seară și că ți-am aranjat o șuviță.
Mă întreb dacă ști că mă simt cel mai mare mincinos când sunt în apropiere de o femeie în care găsesc iluzoriu o fărâmă din tine.
Mă întreb cum se mai gustă buzele tale, cum se mai ating sânii tăi, cum ți se mai sărută gâtul.
Titlu original: “El Aleph”
se luminează o fereastră în mine.