Calea poemelor

Azi îi zâmbesc unui bătrân în metrou

Nu vreau să-mbătrânesc fără rost,
să trag de sacoșe cu pastile-n metrou,
să privesc aplecat calătorii-ntristați,
să nu înțeleg copiii cu ochii mirați.

Nu vreau să mă îmbrac mai gros decât e nevoie,
de parcă fiecare an ar mai scădea câte-un grad,
să simt că e frig în buzunare și oase,
să-mi ascund cât mai în spate ghetele roase.

Vreau să fiu tânăr și frământat de clipe,
să-mi fie dor de tot ce n-am trăit
și mă îndepărtez discret de tot ce e nou;
azi îi zâmbesc unui bătrân în metrou.

S-ar putea să îți placă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *