Aleea prozelor

Ce nu vom ști niciodată

ce nu vom sti niciodata3

Vom fi doi bătrâni bolnavi de Alzheimer.

Amândoi avem predispoziţia în sânge.

Eu de la maică’mea care ţipa noaptea în somn că este o străină la ea în dormitor şi de fapt se privea în oglindă.

Tu de la taică’tu care îţi povestea că a avut odată o fiică pe care nu a mai văzut-o de la şaisprezece ani şi de fapt acea fată erai tu.

Ne vom avea unul pe celălalt în casa cu uşi închise pentru amintiri.

Tu mă vei întreba cine sunt.

Eu îţi voi răspunde cine eşti.